MAFIA MEDICAMENTELOR. Cele mai mari dosare în care A FOST FRAUDAT sistemul de sănătate

O rețea de medici și angajați ai sistemului sanitar din județe precum Sibiu, Cluj, Sălaj, Mureș și Bistrița Năsăud acționa ca o veritabilă tarabă de medicamente: oamenii respectivi erau promotorii produselor unor mari companii farmaceutice, prescriindu-le pacienților lor medicamente oncologice scumpe și primind în schimb sponsorizări care constau în acoperirea cheltuielilor de transport și participare la congrese medicale din locații precum Las Vegas, SUA, Ottawa, Canada, Paris, Franța, dar și Sibiu sau Brașov.

Această practică a unor medici de a promova anumite produse farmaceutice către pacienți, fie că aceștia au sau nu nevoie de ele sau indiferent că aceleași substanțe active se găsesc și în produse mai ieftine este un fenomen despre care toată lumea vorbește, însă este pentru prima oară când autoritățile scot oficial la iveală un astfel de mecanism.

Începând din 2015, medicii din România sunt obligați să declare la Agenția Națională a Medicamentului toate contractele de sponsorizare pe care le au cu companiile farmaceutice. Dacă nu o fac însă, riscul nu este mare, constând doar într-o amendă. „Aș putea să spun că 50% din medici au beneficiat de sponsorizare”, declara pentru Digi24 Monica Costin, director de îngrijiri la Spitalul Județean de Urgență Cluj, la sfârșitul lunii iunie, când a expirat termenul până la care medicii și asistenții trebuiau să depună aceste declarații.

Procurorii DNA au făcut marți 61 de percheziții în județele amintite mai sus, la spitale și la firme de medicamente, ridicând documente și uneori chiar medicamente foarte scumpe pentru tratarea cancerului, precum fiole care costau și 20.000 de lei bucata.

Deocamdată, anchetatorii nu au anunțat pe cine pun sub acuzare, însă surse din rândul lor au descris pentru Mediafax cum funcționa sistemul. Medicii care prescriau medicamente ale unor mari companii farmaceutice pentru pacienții lor primeau în schimb excursii și vacanțe în Franța, Canada și SUA. În 2014, o singură firmă farmaceutică a plătit peste 1 milion de dolari unei agenții de turism pentru a acoperi astfel de „servicii” pentru medici, în fapt mită, conform anchetatorilor.

Medicii implicați plecau la simpozioane și congrese internaționale, dar și în vacanțe, pe banii marilor companii farmaceutice. În schimb, prescriau pacienților suferind de cancer sau afecțiuni hepatice medicamentele firmelor respective, mult mai scumpe decât cele generice, care conțin aceleași substanțe, însă sunt mai ieftine. Este vorba despre medicamente precum Avastin, Herceptin, Interferon, Zoladex, Tarceva. Rețeaua ar fi fost sprijinită și de farmaciști, care acționau tot în legătură cu firmele farmaceutice și unde pacienții erau trimiși să ia medicamentele scumpe prescrise.

O altă metodă folosită de medicii implicați era să achiziționeze medicamente foarte scumpe de la firmele respective, pe care acestea le decontau apoi de la stat, fără să există însă pacienți reali cărora să le fie prescrise aceste medicamente. Aceasta ar fi explicația pentru care procurorii au găsit la percheziții mari cantități de medicamente.

Medicii respectivi ar fi călătorit în Ottawa, San Diego, Brașov, Iași sau Sibiu, la evenimente medicale, pe banii firmelor farmaceutice. Conform surselor citate de Mediafax, în unele cazuri deplasările în interese profesional includeau de fapt și obiective turistice fără legătură cu evenimentul – o călătorie la San Diego, SUA, ar fi inclus și deplasarea pentru 3 zile în Las Vegas. În Las Vegas însă nu avea loc niciun eveniment profesional, iar deplasarea ar fi inclus și o excursie în Marele Canion.

Anchetatorii mai arată că medicii din această rețea realizau și studii clinice false pentru unele companii, pentru care primeau bani, însă aceste studii nu ar fi avut la bază date reale.

Prin această practică, s-a creat un prejudiciu pentru Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, suplimentându-se artificial schemele terapeutice pentru pacienții medicilor respectivi.
Conform unor surse citate de Mediafax, cele 11 companii farmaceutice care lucrau cu rețeaua de medici și farmaciști sunt Roche România, Actavis, Pfizer România, Teva Pharmaceuticals România, Novartis Pharma Services, Alvogen România, Sandoz Pharma Services, GlaxoSmithKline România, Egis International, Romastru Trading și Glenmark Pharmaceuticals.

În 2014, 1.100 de rețete false pentru medicamente oncologice și hematologice

Ancheta din aceste zile a procurorilor DNA nu este însă prima care arată cum sistemul sanitar este fraudat chiar din interior. În 2014, procurorii Tribunalului București au prins și au trimis în judecată 9 persoane, printre care trei medici de la Spitalul Fundeni din București, pentru înșelăciune, fals și evaziune fiscală. Prin această rețea, au fost completate și decontate 1.100 de rețete fictive cu medicamente în valoare de peste 8,3 milioane lei (aproape 2 milioane de euro), bani decontați de Casa de Asigurări a Municipiului București. Din acești bani peste 7,5 milioane de lei au ajuns în conturile a două firme farmaceutice – Fromatek Logistic și BMG Interservice.

Banii au fost scoși în numerar din aceste firme, după ce fuseseră trecuți prin alte două firme fantomă, emițându-se 74 de facturi fictive. Medicii de la Fundeni care au completat rețetele false sunt Emilia Niculescu Mizil, Otilia Georgescu și Aristica Smântână Poenaru. Din rețea făcea parte și administratorul lanțului de farmacii „Rețeta”, Daniela Vonica, soția fostului milionar Ilie Vonica, care s-a sinucis din cauza situației în care a ajuns soția sa. Vonica, medic și el, patrona compania farmaceutică Polisano, estimată la 160 de milioane de euro, conform Capital.

Medicii și reprezentanții firmelor respective au fost trimiși în judecată în septembrie 2014, procesul fiind în desfășurare la Tribunalul București.

Tot în 2014, procurorii DIICOT Oradea au prins o rețea de 50 de persoane și de firme farmaceutice din județul Bihor care a prejudiciat bugetul statului cu 2,1 milioane euro, conform Direcției Antifraudă, sau 5 milioane de euro conform DIICOT. Firmele emiteau facturi pentru achiziții fictive de medicamente oncologice, reumatologice și neurologice (Glivec, Seroquel, Aranesp), către firme fantomă controlate de interpuși ai proprietarilor firmelor emitente, apoi banii erau ridicați în numerar. Procurorii au percheziționat atunci mai multe cabinete de medici de familie și de la secția de Oncologie din Spitalul Municipal din Oradea.

În 2013, tot DIICOT a acționat în Hunedoara și Timiș, acuzându-i pe doi medici de la Spitalul Județean Hunedoara că au completat sute de rețete false pentru medicamente oncologice și adjuvante scumpe. Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Hunedoara a decontat rețetele respective către 3 firme care dețin farmacii, suma fiind de aproximativ 3,3 milioane de lei. În schimb, medicii primeau de la farmaciile respective diverse sume de bani, comision în funcție de câte rețete prescriau către ele.

Mod de operare pentru fraudarea bugetului de asigurări de sănătate cu 500.000 euro cu „bomboane” și „burți”

În 2013, procurorii Tribunalului București au trimis în judecată o rețea de 45 de persoane care fraudau sistemul medical prin metode similare cu cazurile de mai sus. 19 medici și 13 asistente medicale au fost acuzate că au prejudiciat bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a Municipiului București cu aproximativ 500.000 de euro (peste 2 milioane de lei). Cadrele medicale au decontat fraudulos bilete de trimitere pentru analize și pentru consultații.

Procurorii au detaliat atunci modul de operare al rețelei de medici, după cum a arătat gândul aici: angajații laboratoarelor, direct sau prin intermediari, stabileau o legătură cu un medic, specialist sau de familie. În baza înțelegerii cu angajatul laboratorului, medicul sau asistentul medical (cu sau fără cunoștința medicului cu care lucrează) emitea în mod constant numeroase bilete de trimitere pentru investigații paraclinice false, cu valoarea compensată, fără a avea acoperire într-o situație reală. Mai exact, biletele erau eliberate pe numele unor pacienți care nu fuseseră consultați sau deși au fost consultați nu li s-a recomadat efectuarea unor analize medicale.

Biletele erau completate de către medic sau cu ajutorul asistentei sale, iar mai apoi cadrul medical înmâna aceste bilete false angajaților laboratoarelor, care le implementau în sistemul laboratorului și mai apoi înainta ulterior spre decontare CASMB, fără ca pacientul să beneficieze de acele analize gratuite și fără ca laboratoarele să le efectueze.

De asemenea, angajații laboratorului primeau biletele de trimitere false (denumite în limbaj codificat folosit de inculpați „bilete extra”, „bomboane”, „burți”), le introduceau în circuitul laboratoarelor prin intermediul sistemului informatic Medis și le înaintau spre decontare către CASMB.

Pentru a diferenția biletele reale de cele falsificate, angajații celor două laboratoare țineau o evidență informatizată și scriptică. Angajații verificau biletele sub aspectul corectitudinii formale, completau în fals rubricile din bilete care atestau prezența pacientului, recoltarea probelor biologice și efectuarea analizelor.

Medicii de laborator, în schimbul unor sume de bani primite cu titlu de „salariu”, lăsau parafa angajaților laboratorului pentru a o folosi fără drept în falsificare biletelor sau a raportărilor. La începutul fiecărei luni angajații laboratoarelor solicită decontarea valorii biletelor falsificate în luna anterioară la CASMB.
Cadrele medicale care falsificau biletele de trimitere primeau sume de bani care reprezentau 10% din valoarea analizelor recomandate în biletele de analiză falsificate eliberate.

Asistenții care falsifică bilete primeau sume de bani care reprezentau fie o valoare fixă pe biletul falsificat (anul 2011), fie 10% din valoarea analizelor prescrise în biletele de analiză falsificate eliberate (anul 2012).

Pe același mod de operare, procurorii bucureșteni au mai trimis în judecată în 2012 un grup de 20 de farmaciști și 9 medici care decontaseră fraudulos rețete false în valoare de 2 milioane de lei.

Procurorii arătau atunci că farmaciștii respectivi stabileau relații cu medicii, care prescriau rețete false cu valoare compensată, pe numele unor pacienți care fie nu fuseseră consultați, fie nu solicitaseră tratament. Farmaciștii introduceau rețetele în programul de gestiune al farmaciilor apoi le trimiteau la decontare, la Casa de Asigurări de Sănătate. Uneori, farmaciștii falsificau semnăturile pacienților sau se treceau drept împuterniciți ai pacienților.

Astfel, farmaciile făceau profit fără să vândă practic medicamente, doar încasând banii de la Casă. Farmaciștii primeau și ei bonusuri salariale pentru vânzări mari, iar medicii respectivi primeau lunar sume de bani sau bunuri în valoare de 3-5% din valoarea rețetelor false eliberate.

În alte cazuri, medicii respectivi consultau pacienți și prescriau rețete reale, însă îi trimiteau pe pacienți la farmaciile cu care aveau înțelegeri sau dădeau chiar ei rețetele direct farmaciștilor și ulterior dădeau medicamentele pacienților. Comisionul pentru medici era la fel, de 3% până la 5% din valoare.